agefox
244 poze   91366 vizite

Custile iepurasilor

Imag055
Imag055
Imag039
Imag039
Imagine0346
Imagine0346
Imagine0347
Imagine0347
Imagine0348
Imagine0348


Comentarii album • 28
catalin23 2 octombrie 2012  
frumoase custi
  Raportează
sucleaiepuri 13 martie 2011  
felicitari ptr tot ce ai facut,succes
  Raportează
Agefox 13 martie 2011  
multumesc!
  Raportează
iepuricalinsorin 3 februarie 2011  
f.f.f.
  Raportează
mihai83 4 ianuarie 2011  
vand custi din sarma galvanizata
  Raportează
mihaik 9 noiembrie 2010  
salutari si mersi pt com!bafta multa
  Raportează
dodevasile 3 octombrie 2010  
Multumesc pentru comentariul lasat! In "comportamentul iepurelui" ati scris ca este foarte fricos si are un comportament violent la aparitia unor intrusi, eu spun ca iepurele de casa poate sa moara de frica. Sunteti sigur ca iepurasii dumneavoastra nu sunt vizitati de intrusi (sobolani,soareci,vrabii,etc,...) ?
  Raportează
Agefox 4 octombrie 2010  
ba da si eu am,,vizitatori"!
  Raportează
calin25bossul 30 septembrie 2010  
faine custi bine gandite
  Raportează
VALYYY 2 septembrie 2010  
frumoase
  Raportează
MaDaLiN92 30 august 2010  
superbe mult succes in continuare
  Raportează
calin25bossul 13 iunie 2010  
frumoase custi
  Raportează
danipitesti 24 mai 2010  
asta da organizare, succes
  Raportează
anonim
emil 2 mai 2010  
unde-i valorifici?
  Raportează
dodevasile 16 martie 2010  
Intra pe arosoaemarius pentru a vedea o cusca pe care eu o cred foarte buna.
  Raportează
adiiaciu 27 februarie 2010  
salut
an legatura cu sfatul pt plasa de podeea
tin sa-ti spun co o folosesc cu succes de 3 ani si nu am avut probleme nici la pui nici la masculi
plasa are dimetrul ochiurilor de 1,5 cm si este acoperita de plastic
sa stii ca eu nu ma supar pe nimeni care ami da un sfat
ba din contra numai asa poti progresa
cu respect
  Raportează
craciunescu 21 februarie 2010  
multumim pentru sfaturi-bine de retinut-Traian
  Raportează
alecs 21 februarie 2010  
frumos...totul.succes!
  Raportează
maryusyk1705 23 ianuarie 2010  
frumoase,bafta
  Raportează
georgepopan 20 ianuarie 2010  
arata foarte bine
  Raportează
FLORINVLD 12 noiembrie 2009  
FELICITARI pentru toate realizarile,dar mai ales pentru generozitatea de a impartasii sfaturi si la altii. SUCCESE PE TOATE PLANURILE !
  Raportează
ilyeniga 31 octombrie 2009  
ff frumosi...
  Raportează
anonim
davidcry 18 octombrie 2009  
foarte frumoase
  Raportează
doru34 13 octombrie 2009  
bune bravooooooooooooooooo
  Raportează
Agefox 14 octombrie 2009  
multumesc!!
  Raportează
eunescu09 13 septembrie 2009  
Frunzele şi fructele arborilor în alimentaţia animalelor

Furaje din surse locale, în condiţii de secetă

Fenomenele climatice extreme, tot mai frecvente în ultimii ani, pun la grea încercare crescătorii de animale în efortul lor de a-şi asigura baza furajeră curentă prin păşunat, dar şi stocul de furaje pentru sezonul de stabulaţie.

În aceste condiţii, sursele de hrană pentru animale, aşa-zise „neconvenţionale”, cum sunt frunzele şi fructele unor arbori şi ale unor arbuşti, folosite în trecut la furajarea porcilor, oilor, caprelor ori a iepurilor dar şi a animalelor care au trecut de perioada de performanţă, pot reveni în actualitate.

Ghinda, în raţia furajeră

Ghinda uscată şi decojită este foarte bine valorificată de animalele la îngrăşat. Cel mai eficient mod de folosire a ghindei este sub formă de uruială, rezultată în urma măcinării după o prealabilă uscare.

Folosită în amestec de uruieli, adică două părţi de ghindă la o parte uruială de orz, de triticale, de porumb sau mai ales de drojdie de bere, ultima menită să îmbogăţească conţinutul în proteină, poate rezulta un excelent furaj concentrat atât pentru tineret şi pentru porcii adulţi, cât şi pentru ovinele bătrâne supuse recondiţionării, dar şi pentru taurinele la îngrăşat.

Vacile în lactaţie pot primi zilnic 2-3 kg de ghindă proaspătă sau 0,5-1 kg, materie uscată; porcii la îngrăşat, 2-3 kg ghindă proaspătă sau 1-1,5 kg materie uscată, iar oile şi caprele, până la 0,3 kg ghindă proaspătă.

În cazul extragerii substanţelor tanante sau dacă se foloseşte în amestec cu alte uruieli, cantităţile de ghindă administrate în raţia speciilor şi a categoriilor de animale amintite anterior se pot majora cu până la 25 la sută.
Frunzele de stejar, ca si cele de salcam, vindeca diareea atipica, fara a crea alte complicatii.


Frunzele de salcâm şi de viţă de vie

Frunzele de salcâm şi de viţă de vie, care sunt bogate în proteină, în hidraţi de carbon, în săruri minerale şi în componenţi celulozici asimilabili, pot constitui un excelent nutreţ care să înlocuiască cel puţin în parte furajele fibroase (fânul şi otava) din raţia oilor, caprelor, ori a iepurilor.

Salcâmul folosit ca lăstăriş se administrează începând din a doua jumătate a lunii mai şi până toamna târziu.

Conservarea frunzelor de salcâm pe crengi şi pe lăstari, din considerente economice, se face cât mai aproape de locul de tăiere. Imediat după recoltarea lor, acestea se stivuiesc în grămezi de diferite mărimi, după modelul „focului de tabără”, astfel încât frunzele să nu vină în contact direct cu solul.

Astfel, se permite pătrunderea şi circulaţia aerului în interiorul grămezii, iar frunzele se usucă fără a fi expuse la soare. Prin urmare, frunzele şi chiar unele porţiuni din lăstarii tineri se pot porţiona pe grămezi ce urmează să se împrăştie la faţa locului în momentul consumului.

Viţa de vie este foarte accesibilă pentru folosinţă, frunzele sunt uşor de manipulat şi de transportat, iar cantităţile rămase în urma primelor lucrărilor în verde executate într-o podgorie sunt apreciabile.

Lucrarea de înlăturare a lăstarilor neselectaţi pentru viitoarele coarde de rod, a celor crescuţi din coardele de rod, dar lipsiţi de inflorescenţe, precum şi a vegetaţiei tinere rezultate în urma copilitului şi a cârnitului, se efectuează foarte aproape de momentul în care conţinutul în elemente nutritive al frunzelor este cel mai ridicat.

Tot atunci, ruperea lujerilor este posibilă înainte de primul tratament.

În urma procesului de uscare se reduce semnificativ conţinutul în taninuri, rezultând o sursă de furaj bogată în glucide solubile (hidraţi de carbon) şi în săruri minerale.

Recoltatul mai târziu, după prima stropire, presupune spălarea lăstarilor cu frunze înainte de a-i da în consum sau de a-i conserva pentru perioada de stabilaţie.

EXTRAGEREA AMĂRELII DIN GHINDĂ

Conţinutul ridicat în substanţe tanante, cele care-i dau un gust amar şi uşor astringent, limitează utilizarea ei în hrana animalelor. Acest neajuns poate fi înlăturat prin extragerea substanţelor în apă, ţinând fructul proaspăt decojit în apă 2-3 zile, timp în care apa se schimbă la un interval de 24 ore, după care ghinda se scoate afară şi se usucă.

Pentru păstrarea îndelungată, se recomandă să fie supusă timp de 20-25 minute unui proces de prăjire sau de fierbere timp de 15-20 minute, pentru a distruge larvele unor insecte parazite ce infestează frevent fructele de ghindă. În caz contrar, ghinda stivuită, în câteva săptămâni de zile se va deprecia şi există riscul să nu se mai poată da în consum.


VALOARE NUTRITIVĂ

Ghinda (după vechiul sistem de apreciere a conţinutului nutritiv a furajelor):

- proaspătă: necojită - 0,67 UN şi 27 gPD/kg; decojită - 0,94 UN şi 39 gPD/kg;
- uscată: necojită - 1,15 UN şi 46 gPD/kg; decojită - 1,25 UN şi 52 gPD/kg.

Conţinutul energetic ridicat al ghindei uscate şi decojite nu este egalat decât de porumb şi de unele făinuri de provenienţă animală.
Frunzele de salcâm.

Chiar dacă se recoltează între înfloritul deplin, când o parte din flori încep să se ofilească, nemaifiind vizitate de albine, şi apariţia primelor păstăi, frunzele de salcâm păstrează un bogat conţinut în proteină, în hidraţi de carbon, în celuloză şi în hemiceluloză utilizabile pentru organism.

Lignina (ADL) este o componentă neutilizabilă şi nu afectează semnificativ valoarea nutritivă şi consumabilitatea salcâmului. De altfel, conţinutul mediu în lignină este mai mic decât cel indicat în tabel pentru frunze, datorită aportului adus prin consum de pedicul (nervuri sau codiţe), care reprezintă 15,2% din totalul masei verzi ingerate.


ŞTIAŢI CĂ...

• Având în vedere valoarea ridicată în substanţe nutritive a ghindei, în special în cele energetice, preţul scăzut, întrucât un culegător poate aduna lejer 100 kg ghindă pe zi, costul fiind de 300 lei, dar şi faptul că ghinda este un furaj ecologic, crescătorii de animale situaţi în zonele de deal şi de şes, unde stejarul şi gorunul cresc în mod natural, pot beneficia din plin de o sursă de furaj pe cât de ieftină, pe atât de valoroasă şi care este prea puţin sau deloc afectată de secetă şi binevenită în condiţii de criză.

• Perioada permisivă de recoltare la salcâm a lăstarilor tineri şi a ramurilor cu frunze în vederea conservării lor nu corespunde cu momentul optim pentru recoltare, care ţine de la începutul îmbobocirii şi până la deschiderea primelor flori. Interdicţia recoltării în această perioadă este firească, întrucât salcâmul este prioritar apreciat şi valorificat de apicultori.

• Deşi ghinda influenţează favorabil calitatea cărnii şi a grăsimii, dându-i o frăgezime şi un gust deosebite, se recomandă a fi scoasă din raţie cu două săptămâni înainte de sacrificarea animalelor, deoarece uneori, la un consum mai ridicat, ea imprimă grăsimii o culoare închisă.
ing. George Popescu
  Raportează
Agefox 9 octombrie 2009  
va multumesc pt informatiile date.
  Raportează
Către: agefox

Mesaj:
Mesajul a fost trimis.
Trimite mesaj Înapoi Nu poți trimite un mesaj fără conținut! Nu este permisă folosirea de cod HTML in mesaje. Mesajul nu a fost trimis din motive de securitate. Va rugam sa ne contactati prin email pe adresa office@sunphoto.ro Mesajul nu a fost trimis din motive de posibil spam. Ati trimis prea multe mesaje in ultimul timp. A apărut o eroare în timpul trimiterii mesajului. Vă rog încercați din nou.